Composition with blogger accessories on mint background. Travel blog

Rafinarea vibrațiilor joase

Când accepți cu totul o experiență, cu tot ce îți aduce ea,

Când lași să treacă acea experiență fără urme,

După ce trece,

După ce ieși din zona întunecată,

Când gândurile și emoțiile

Întrezăresc lumina de la capătul tunelului,

 

Te simți binecuvântată, plină de iubire și radiind fericire,

Și îmbraci cu lumină toată experiența întunecată,

Simțind doar recunoștință și binecuvântare față de ea,

Văzându-i și simțindu-i darurile.

 

Nu mai sunt resentimente, nu mai este tristețe, nu mai există răni,

Ci înțelegi că totul s-a desfășurat în cea mai perfectă ordine

Și că nimic nu putea fi altfel de cum a fost.

 

Nu mai consideri că acele experiențe ți-au cauzat traume sau răni,

Ci că experiențele au contribuit la cea mai bună versiune a ta,

Înțelegi că fiecare experiență, oricât de grea a părut la un moment dat,

A fost o adevărată binecuvântare,

Și pur și simplu reverși asupra ei și asupra tuturor persoanelor implicate,

A locurilor în care s-au desfășurat evenimentele, a lucrurilor,

Iubire și recunoștință infinită,

Lumină binecuvântată,

Dezlegând, în acest fel, prin toate timpurile, spațiile, realitățile,

Tot ce a fost vreodată legat în raport cu tot și toate cele implicate.

 

Nu mai respingi sau ți-e teamă de scăderea vibrației tale,

Sau de ce ar putea să apară,

Starea de prezență și conștiență vin cu naturalețe,

Fără să mai stai să gândești dacă faci lucrurile conștient sau nu.

Nici măcar nu mai contează,

Pentru că știi că în firescul de a fi,

Există doar savoare și grație în fiecare stare,

În fiecare experiență trăita.

 

Conștient sau nu,

Tu ești deja o expresie a divinității.

 

Și aduci la nivel de operă de artă cel mai banal lucru

Cu ușurință și naturalețe.

 

Începi să găsești relaxare și joacă în viață și în toate stările prin care treci.

 

Iar atunci când nu știi exact ce „te-a lovit” sau cum să ieși de acolo,

Rămâi centrată în încrederea ta în proces

Și aștepți să treacă furtuna.

 

Este precum o barcă într-o mare învolburată.

Închipuie-ți că ești căpitanul ei, este furtună, marea este agitată.

Nu mai deții controlul bărcii, însă tot tu ești la cârma ei.

În astfel de momente nu mai este cazul să te întrebi de unde a venit furtuna,

De ce s-a abătut asupra ta, ce ai făcut greșit,

Sau cum poți face furtuna să dispară.

 

Rămâi încrezătoare la cârmă știind că și asta va trece.

Și astfel navighezi prin momentele grele.

 

Iar apoi, când iese soarele,

Simți toată înțelepciunea pe care furtuna ți-a adus-o,

Ca atunci când scoți găleata plină cu apă dintr-o fântână adâncă

Și de bucuri de apa proaspătă, răcoritoare, clară și dătătoare de viață.

 

Și astfel, cu fiecare experiență, vibrațiile tale inferioare sunt rafinate treptat,

Pentru a putea conține o vibrație superioară mai susținută.